[cmsmasters_row][cmsmasters_column data_width=”1/1″][cmsmasters_text]
Afecțiunile autoimune afectează peste 50 milioane de persoane în occident, dintre care majoritatea sunt femei. Afecțiunile autoimune sunt pe locul 10 în lista cauzelor de deces la femeile sub 65 de ani. Acestea se pot manifesta sub forme variate, printre care artrita reumatoidă, diabet tip I, afecțiuni ale tiroidei, lupus, psoriazis, scleroză multiplă și multe altele și pot avea simptome care variază de la medii la severe.
Deși există multe tipuri de afecțiuni autoimune și pot afecta diferite organe, în esență sunt asemănătoare prin faptul că sunt o reacție imunitară cauzată de inflamația sistemică ce determină corpul să se atace singur. Sistemul tău imunitar are un sistem foarte sofisticat pentru menținerea corpului în siguranță, care îl ajută să identifice toate substanțele străine ce intră în corp sau cu care intri în contact. Dacă sistemul imunitar consideră ceva periculos, va produce anticorpi care să alunge invadatorii respectivi.
Bolile autoimune apar când corpul depune eforturi pentru a se proteja contra unor elemente potențial periculos, alergeni, toxine, o infecție sau chiar un aliment și nu mai face diferența între acest intrus și parți ale corpului în sine, confundând anumite țesuturi cu substanțe periculoase, organismul întoarce anticorpii contra lui însuși, cauzând un haos la nivelul organelor.
Sunt multi factori care determină apariția afecțiunilor autoimune. Există desigur și un component genetic. Însa, fie că aceste gene se manifestă pur și simplu sau sunt declanșate, există cu siguranță anumiți factori ce favorizează acest lucru. Toxinele din metale grele cum ar fi mercurul sau micotoxinele din mucegai, infecții cu Candida, virușii herpes simplex și Epstein-Barr și, cea mai importantă dintre toate, inflamația cronică legată de sensibilitățile alimentare — în special intoleranța la gluten. Există o legătură foarte strânsă între bolile autoimune și intoleranța la gluten.
[/cmsmasters_text][/cmsmasters_column][/cmsmasters_row]
