Sinonime: PAP test, citologie cervico-vaginală Babeş-Papanicolaou, frotiul cervico-vaginal
Informaţii generale
Cancerul colului uterin este o problemă de sănătate publică în întreaga lume, afectând cu precădere femei între 35-50 ani aflate în perioada activă socială şi profesională. Dintre ţările Uniunii Europene, România prezintă una dintre cele mai ridicate rate a mortalitaţii prin cancer de col uterin, principalul tip de cancer genital şi a doua cauză de deces prin cancer la femeile din ţara noastră6. Depistarea leziunilor colului uterin într-o etapă timpurie a carcinogenezei şi abordarea integrată a informaţiilor clinice şi citologice, cu modularea conduitei diagnostice şi terapeutice conform unor protocoale larg acceptate reprezintă cheia în scăderea incidenţei leziunilor de grad înalt şi a cancerului invaziv. În ţările în care se desfăşoară programe de screening, acestea şi-au dovedit eficienţa, incidenţa cancerului de col uterin scăzând foarte mult.
HPV (human papilloma virus) este considerat cauza majoră a cancerului de col uterin. Transformarea celulelor agresate viral în celule displazice şi apoi în celule canceroase necesită însă şi existenţa altor factori. Infecţia cu HPV care este considerată o boală cu transmitere sexuală, apare mai frecvent în legătură cu: debutul precoce al vieţii sexuale, promiscuitate, parteneri multipli, fumat. Există categorii cu risc de a dezvolta o leziune displazică şi chiar cancer invaziv în urma infecţiei HPV, respectiv paciente cu nivel scăzut al imunităţii care nu pot elimina virusul sau localiza leziunile determinate de acesta. În acelaşi timp este important şi genotipul viral, deoarece există peste 100 tulpini de HPV, dintre care aproximativ 40 au tropism pentru tractul genital inferior.
Pregătire pacientă – cu 24-48 ore înainte de recoltarea probei trebuie să fie evitate: raporturile sexuale, lavajul vaginal, alte tratamente intravaginale (geluri, creme, contraceptive, dezinfectante, lubrifianţi) sau alte manevre intravaginale (tampoane intravaginale, explorare vaginală).
-Se recomandată recoltarea în afara perioadei menstruale, în perioada de mijloc a ciclului menstrual, iar în cazul infecţiilor, după tratarea acestora.
-În cazul procedurilor medico-chirurgicale, se recomandă recoltarea înainte de examinarea manuală, înainte sau la minim 24 ore postcolposcopie cu aplicaţie de acid acetic, la 3 luni de la recoltări anterioare, iar în cazul electrorezecţiilor, polipectomiilor ca şi postpartum ar trebui să existe un interval de 1.5-3 luni.
